Agricultura – un sector performant în județul Olt

grau31iulAl șaselea județ din țară din punct de vedere al suprafeței agricole, Oltul este pe un loc fruntaș și în ceea ce privește performanțele și producțiile obținute în agricultură, potrivit șefului Direcției Agricole Județene, Dan Bărăgan.

Acesta susține că agricultura din județ a ținut pasul cu evoluția sectorului la nivel național și se îndreaptă către nivelul atins de țările occidentale.

El a arătat că în ultimii 14 ani în agricultura din Olt au fost făcute investiții masive, au fost achiziționate utilaje ultraperformante, s-a investit și în sectorul legumicol (unde s-au accesat fonduri europene) și în viti-vinicol, în modernizarea cramelor, cât și în reconversia vechilor plantații de viță de vie (zona Sâmburești), s-au construit depozite mari, se va deschide Bursa de Cereale.

Se mai lucrează încă terenurile, în mică măsură, în fermele mici, în gospodăriile particulare, cu calul și sapa, în special la lucrări ce nu necesită forță mecanică, în zone legumicole și cele de deal și nu este deloc rău, spune Bărăgan.

Suprafața arabilă a județului este de 388.512 hectare, pajiștile naturale ocupă 31.183 hectare, livezile — 6.343 hectare și viile — 7.171 hectare.

Cele mai mari suprafețe agricole sunt ocupate de culturile de cereale, aproape 150.000 de hectare, peste 100.000 de hectare sunt cultivate cu porumb și peste 51.000 cu floarea-soarelui.

Suprafața totală amenajată pentru irigații este de 180.000 hectare, din care suprafața arabilă amenajată pentru irigații este de 169.000 hectare.

„În perioada 2001 — 2004 s-au reabilitat sistemele de irigații pe aproape jumătate din suprafața amenajată pentru irigat. Atunci se irigau aproape 50.000 de hectare. Pentru că au fost sistate subvențiile pentru irigații din 2005 și apoi cele pentru energia folosită la irigații în anul 2009, suprafețele care se irigă s-au redus drastic. Apoi, începând cu 2010, au fost eliminate majoritatea ajutoarelor naționale care se acordau în agricultură”, explică Dan Bărăgan de ce în ultimii doi ani în județ au fost irigate suprafețe foarte mici de terenuri, sub 5.000 de hectare.

Șeful DAJ Olt susține că ajutoarele acordate fermierilor au fost de un real folos, atât pentru cei care lucrează suprafețe mici, cât și pentru cei cu suprafețe mari și foarte mari, deoarece unii au fost ajutați să reziste și alții să se extindă și să performeze.

„Aceste ajutoare au fost de un real sprijin pentru fermieri, numărul fermelor mici, de subzistență, cu o suprafață de 1-3 hectare a scăzut în proporție mică, de numai 3 — 3,5%. În județul Olt sunt aproximativ 40.000 de ferme mici, de subzistență, dintr-un total la nivel național de 630.000. Oltul are și cinci-șase ferme ce se situează printre primele 100 cele mai mari din țară”, afirmă Bărăgan.

Anul trecut, județul Olt avea cel mai mare număr de fermieri din țară, aproximativ 41.000, majoritatea fermelor având suprafețe mai mici de 50 de hectare. Oltul are circa 40.000 de ferme cu suprafețe mai mici de 50 de hectare, peste 240 de ferme au suprafețe între 50 — 100 hectare, 320 de ferme au suprafețe între 100 și 500 hectare, 63 de ferme se întind pe suprafețe între 500 și 1.000 hectare și 35 de ferme sunt mai mari de 1.000 de hectare, suprafața acestui ultim tip de ferme totalizând în județ aproximativ 70.000 hectare.

Bărăgan arată că sunt și ajutoare care nu și-au atins ținta în județul Olt, și anume cele pentru cultivarea tutunului și sfeclei de zahăr.

„În anii ’80 se cultivau peste 14.000 de hectare cu sfeclă de zahăr și peste 1.000 cu tutun și acum sfeclă de zahăr nu avem, iar suprafețele cu tutun sunt foarte mici”, a spus Bărăgan. Și orezul, cultivat în urmă cu 20 de ani pe suprafețe de mii de hectare, astăzi se mai cultivă doar în zona Drăgănești-Dăneasa pe aproximativ 1.000 de hectare.

Dan Bărăgan menționează că fermierii ar fi stimulați și mai mult dacă diferitele tipuri de ajutoare ar depinde și de producția obținută.

„Aceste ajutoare sunt decuplate de producție, fapt ce duce la un moment dat la dezinteres față de tehnologie și de obținerea unor producții mari, pentru că se mulțumesc cu producții mici și cu acea subvenție. Mai este și faptul că se plătește și fără ca terenul să fie lucrat…Fostul program național de subvenții era dependent de producția marfă. În condițiile în care noi vrem să intrăm pe piața europeană trebuie să avem și producții bune, cantitativ și calitativ”, spune Bărăgan.

Potrivit acestuia, fermele mari au avut în ultimii ani o progresie lentă, dar evidentă și au obținut producții care să asigure marfă pentru export.

„Fermele mari au progresat, asigurând produse și pentru export, iar fermele mici scot puțină producție marfă, vând puțin”, adaugă Bărăgan.

Acesta consideră că din fondurile europene pentru agricultură, pentru a ajuta producătorii, ar fi mai util să se reducă o parte din cheltuielile alocate perfecționării funcționarilor, informatizării și dotării sediilor și să fie crescute sumele pe care le primesc fermierii pentru a le folosi la cultivarea terenurilor.

„Se investește mult în dotări, în perfecționarea funcționarilor, aceste lucruri costă foarte mult, în detrimentul sumelor alocate pentru a lucra pământul”, mai spune Bărăgan.

În opinia șefului DAJ, cele mai consistente investiții în agricultură au fost cele pentru achiziția de utilaje performante. (Integral pe AGERPRES)

You might also like More from author

Comments are closed.