Achim Irimescu (MADR): În 2007-2013 cca. 360 mii de fermieri au asigurat evitarea abandonului activităților agricole

irimescu_conferintaAchim Irimescu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat, în data la conferința ‘High Nature Value: un răspuns la marile provocări ale comunităților și peisajelor rurale românești’. Conferința a fost cofinanțată de Elveția prin intermediul contribuției elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă, în organizarea acesteia fiind implicați: Agridea, WWF, ProPark și Fundația Adept.

În cadrul evenimentului care își propune să aducă în atenția publicului importanta zonelor cu Înaltă Valoare Naturală (HNV) și potențialul acestora de a asigura un viitor economic viabil comunităților rurale, precum și alimentele sănătoase și peisajele valoroase care contribuie totodată la păstrarea identității culturale românești, ministrul Achim Irimescu a menționat câteva dintre măsurile pe care le are în vedere prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, trecând în revistă și fondurile care au fost disponibile în perioada de programare 2007-2013 în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală. Astfel, prin PNDR 2007-2013, măsurile de mediu implementate în România au fost:

211 — Sprijin pentru zona montană defavorizată

212 — Sprijin pentru zone defavorizate-altele decât zona montană

214 — Plăți de agro — mediu

215 — Plăți în favoarea bunăstării animalelor

221 — Prima împădurire a terenurilor agricole

‘În România, în perioada de programare 2007-2013 au fost alocate inițial măsurilor care vizează în special zonele cu pajiști permanente (Măsura 211, Măsura 212 și Măsura 214) cca. 1,964 mld. euro, plățile efectuate la finalul implementării PNDR 2007-2013 pentru aceste 3 măsuri fiind de cca. 2.58 mld. euro’, a afirmat ministrul Achim Irimescu.

Ministrul a menționat că în perioada 2007-2013 un număr de cca. 360 mii de fermieri au asigurat evitarea abandonului activităților agricole pe o suprafață de aprox. 2,7 mil. ha de terenuri agricole situate în zonele defavorizate (M.211 și M.212), iar un număr de cca. 210 mii fermieri au asigurat aplicarea unor practici de agro-mediu pe o suprafață de cca. 1,3 mil. ha de pajiști cu înaltă valoare naturală, pajiști importante pentru unele specii rare de fluturi, pajiști sau terenuri arabile importante pentru unele specii prioritare de păsări sau terenuri arabile care prezintă riscuri de degradare (Măsura 214).

Eforturile întreprinse până în prezent pentru atingerea unor obiective ambițioase de protecție a mediului vor fi susținute și în continuare prin PNDR 2014-2020, alocarea măsurilor de mediu și climă în noua perioadă de programare depășind 30% din alocările totale FEADR.

Măsurile de mediu și climă care vor fi implementate în România în această perioadă sunt:

o Măsura 10 — agro-mediu și climă,

o Măsura 11 — agricultura ecologică,

o Măsura 13 — zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice,

o Măsura 8 — investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și în îmbunătățirea viabilității pădurilor,

o Măsura 15 — servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor.

‘Alocarea financiară pentru măsurile care vizează preponderent zonele cu pajiști permanente (Măsura 10, Măsura 11 ?i Măsura 13), a luat în considerare experiența implementării măsurilor de mediu din perioada de programare anterioară, astfel că alocarea financiară totală a acestor măsuri se ridică la cca. 2,66 mld. euro (o creștere de cca. 35% față de alocarea inițială a măsurilor corespondente ale PNDR 2007-2013 și o creștere cu 5% față de sumele totale plătite până la 31.12.2015, în urma realocărilor succesive către măsurile Axei 2)’, a subliniat ministrul Achim Irimescu.

Măsurile de mediu și climă ale PNDR 2014-2020——atât în cazul pajiștilor permanente naturale și semi-naturale, cât și în cazul livezilor tradiționale utilizate extensiv sau al terenurilor arabile, promovează practicarea unei agriculturi ce presupune lipsa mecanizării cu utilaje grele și evitarea chimizării, alături de aplicarea tehnicilor agricole tradiționale folosite (ce se reduc, în fond, la un pășunat non-intensiv și la stabilirea unor date și metode de aplicare a cositului) vor favoriza menținerea habitatelor prioritare și a speciilor importante, a fondului cultural tradițional, precum și o utilizare rațională a resurselor naturale.

You might also like More from author

Comments are closed.