72,5 milioane de euro, aruncaţi pe inventarierea greşită a animalelor

Numărarea animalelor din gospodăriile românilor a dat o eroare de 9,5 milioane de capete. Autorităţile folosesc în continuare acelaşi sistem care a dat greş.
Autorităţile nu cunosc în momentul de faţă câte animale au ţăranii în ogrăzile lor.
Ultima inventariere a acestora, care a avut loc în perioada 2007 – 2010, a scos la iveală o diferenţă de 9,5 milioane de animale, între numărul declarat de proprietari şi cel înregistrat în Sistemul Naţional de Identificare şi Înregistrare a Animalelor – SNIIA.


Pe baza acestor date eronate au fost acordate ilegal subvenţii. Paguba totală produsă bugetului de stat de această acţiune e de peste 72,5 milioane de euro.
După aderarea la Uniunea Europeană, România a fost obligată să inventarieze animalele din curţile românilor, să adune toate cifrele într-un sistem naţional (SNIIA) şi să acorde fermierilor subvenţii pe baza acestor informaţii.

Pentru aceasta, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a primit bani pentru crearea sistemului de inventariere, iar Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) a plătit fermierilor subvenţiile pentru animale, pe baza informaţiilor luate din SNIIA.

Acţiunea a urmărit ajutorarea micilor fermieri şi asigurarea sănătăţii populaţiei, deoarece au fost acordate despăgubiri şi pentru sacrificarea animalelor care au boli transmisibile.

Un audit făcut anul trecut de către inspectorii Curţii de Conturi asupra implementării, administrării şi gestionării acestui program a scos la iveală informaţii incredibile.

Când au comparat numărul animalelor declarate de către proprietari cu cel înregistrat în SNIIA la aceeaşi dată, aferent aceloraşi exploataţii, inspectorii au constatat o diferenţă uriaşă, de 9,5 milioane de capete, în plus faţă de cât figura în sistem.

„Aceasta arată că animalele respective au fost mişcate necontrolat în exploataţii, au fost sacrificate şi introduse în consumul uman, au murit etc. fără a fi însoţite de documente legale şi fără a fi monitorizate prin SNIIA”, au concluzionat inspectorii Curţii de Conturi.

Subvenţii fictive de 12,5 milioane de euro

O altă explicaţie a diferenţei mari dintre cifrele reale şi cele din SNIIA o reprezintă faptul că foarte mulţi fermieri au declarat autorităţilor statului că au mai multe animale în ogradă decât în mod real.

Acest tertip a fost folosit pentru a obţine subvenţii mai mari. Inspectorii menţionează că foarte mulţi proprietari au solicitat prime şi pentru animalele care nu îndeplineau cumulat condiţiile legale de eligibilitate.

De asemenea, aceştia nu au respectat forma şi conţinutul documentaţiei depuse pentru încasarea primelor, au înscris în cereri şi/sau în documentele anexate acestora date eronate cu privire la numărul animalelor.

Una dintre condiţiile esenţiale pentru încasarea subvenţiei cererea ca fermierul să nu aibă datorii la bugetul local şi/sau de stat. Pentru confirmarea acestui lucru, fiecare solicitant a dat declaraţii pe propria răspundere că nu are astfel de datorii.

Verificările inspectorilor au scos la iveală foarte multe declaraţii false. Aceştia estimează că în jur de 12 milioane de euro au fost acordate ca subvenţii fermierilor care au depus, pe propria răspundere, declaraţii false.

Cumulat şi cu subvenţiile date pentru celelalte nereguli, paguba totală cauzată bugetului statului doar pe acest segment se ridică la 12,5 milioane de euro.

Foarte mulţi fermieri au declarat autorităţilor, pe propria răspundere, că au mai multe animale în curte decât în mod real

Vina, aruncată în curtea ţăranilor

Inspectorii Curţii de Conturi consideră că principalii vinovaţi pentru eşecul acestui program sunt reprezentanţii ANSVSA.

Conform raportului de control, angajaţii de la instituţia respectivă „nu şi-au îndeplinit întotdeauna şi în totalitate sarcinile, competenţele şi responsabilităţile conferite de lege, de entitate principală, cu responsabilitate maximă în implementarea, derularea şi controlul acestei activităţi şi în gestionarea fondurilor alocate de la bugetul de stat cu această destinaţie”.

Controlul efectuat la APIA a scos la iveală „dimensiunea îngrijorătoare, la nivel de fenomen, a cazurilor în care proprietari de animale cu restanţe la bugetul local şi/sau bugetul statului au încasat prime doar pe baza declaraţiilor pe propria răspundere privind lipsa datoriilor”.

În urma controlului, inspectorii au cerut conducerii ANSVSA să informeze Guvernul cu privire la faptul că „nu au fost atinse pe deplin obiectivele activităţii de identificare şi înregistrare a animalelor şi ale funcţionării SNIIA, precum şi cu privire la factorii de risc generaţi în domeniul asigurării şi garantării sănătăţii animalelor, siguranţei alimentelor şi a sănătăţii publice”.

Actuala conducere a ANSVSA refuză să ofere explicaţii concrete privind diferenţa mare dintre numărul real al animalelor din gospodăriile ţăranilor şi cel înregistrat în SNIIA.

Întrebată care a fost cauza eşecului inventarierii animalelor, directoarea adjunctă a ANSVSA, Iulia Cohen, dă vina pe ţărani: „Proprietarii animalelor sunt cei care trebuie să anunţe ce se întâmplă cu animalele din ferma lor. Ei nu au disciplina anunţării fiecărui eveniment care se petrece cu animalele, mă refer aici la sacrificare, vindere etc”.

În opinia directorului adjunct al ANSVSA, inventarierea animalelor prin sistemul SNIIA şi-a atins scopul, deoarece „România are în momentul de faţă o piaţă deschisă”.

„Aceasta va fi prioritatea mea ca ministru”

Despre această problemă, actualul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, care a fost preşedinte al APIA în 2009, nu avea prea multe informaţii. El a promis că va încerca s-o rezolve imediat ce va fi instalat la Ministerul Agriculturii.

„Nu am cunoştinţe despre acest raport al Curţii de Conturi. Nu ştiu de unde rezultă această diferenţă de animale. O să discut despre acest subiect cu Dacian Cioloş şi cu reprezentanţii asociaţiilor de fermieri şi promit că aceasta va fi prioritatea mea ca ministru al Agriculturii”, a declarat, pentru EVZ, Daniel Constantin.

Un fost ministru acuză legislaţia UE

Fostul ministru al Agriculturii din perioada 2009 – 2010, Mihail Dumitru, a încercat să rezolve această problemă:

„Am fost informat că sunt fermieri care, deşi nu mai au animale, primesc totuşi subvenţie. Atunci, subvenţia se acorda pe baza declaraţiilor făcute la început de an. Deşi pe parcursul anului se petreceau diverse mişcări într-o gospodărie, acestea nu erau actualizate. Aşa s-a ajuns în această situaţie. Asta era legislaţia UE. Am notificat Bruxelles-ul şi am cerut modificarea modului de acordare al subvenţiei. Până să primesc răspuns, nu am mai fost ministru”.

15 milioane de euro anual, finanţarea sistemului defect

În urma controlului demarat la ANSVSA, inspectorii au concluzionat: „Activitatea de identificare şi înregistrare a animalelor, inclusiv crearea SNIIA, nu şi-au atins în totalitate scopul şi obiectivele pentru care au fost reglementate şi finanţate de la bugetul statului. Astfel, nu toate animalele, mişcările lor şi evenimentele specifice au fost înregistrate în baza naţională de date, ceea ce a ridicat riscul cu privire la asigurarea şi garantarea sănătăţii animalelor, a siguranţei alimentelor şi a sănătăţii publice. Toate acestea au influenţat rezultatele verificării îndeplinirii condiţiilor legale pentru acordarea din bugetul de stat a fondurilor destinate sectorului zootehnic, care implicau verificări în SNIIA”.

Doar în perioada 2007 – 2010 s-au cheltuit peste 60 de milioane de euro (în jur de 15 milioane de euro anual) pentru serviciile de identificare şi înregistrare animalelor şi pentru operatorul SNIIA.

Activitatea de identificare şi înregistrare a animalelor, inclusiv crearea SNIIA, nu şi-au atins scopul

You might also like More from author

Comments are closed.